Document fără nume
Mandatul Britanic din 1922
Sursă: http://www.monde-diplomatique.fr/cahier/proche-orient/mandat-fr
Liga Națiunilor, 24 iulie 1922 (Extrase) Consiliul Ligii Națiunilor:
Considerând că marile puteri aliate sunt de acord în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor articolului 22 din Pactul Ligii Națiunilor, pentru a încredința unui mandatar ales de aceste puteri administrarea teritoriului Palestina, care făcea anterior parte din Imperiul Otoman, în limitele care vor fi stabilite de aceste puteri; Considerând că marile puteri aliate au, de asemenea, convenit că mandatarul va fi responsabil pentru punerea în aplicare a declarației inițial emise pe data de 2 noiembrie 1917 de guvernul britanic și adoptată de aceste puteri, în favoarea stabilirii în Palestina a unui focar național pentru poporul evreu, fiind bine înțeles că nimic nu va fi făcut care să prejudicieze drepturile civile și religioase ale comunităților ne-evreiești din Palestina, precum și drepturile și statutul politic de care se bucură evreii în orice altă țară; Considerând că această declarație include recunoașterea legăturilor istorice ale poporului evreu cu Palestina și a motivelor reconstituirii focarului său național în această țară; Considerând că puterile aliate au ales pe Sfântul Regat Britanic ca mandatar pentru Palestina; Considerând că termenii mandatului pentru Palestina au fost formulati în modul următor și prezentati spre aprobare Consiliului Ligii Națiunilor; Confirmând acest mandat, a decis privind termenii săi în modul următor: Articolul 1 Mandatarul va avea puteri complete de legislație și administrare, cu rezerva limitelor care pot fi stabilite de termenii prezentului mandat.
Articolul 2 Mandatarul va asuma responsabilitatea de a institui în țară o situație politică, administrativă și economică care să asigure stabilirea focarului național pentru poporul evreu, așa cum este prevăzut în preambul, precum și dezvoltarea instituțiilor de guvernare liberă, precum și protejarea drepturilor civile și religioase ale tuturor locuitorilor din Palestina, indiferent de rasă sau religie;
Articolul 3 Mandatarul va promova autonomia locală în tot ceea ce este posibil în funcție de circumstanțe ( ? ....).
Articolul 4 Un organism evreu potrivit va fi recunoscut oficial și va avea dreptul de a formula recomandări pentru administrația Palestina și de a colabora cu aceasta în toate problemele economice, sociale și altele care pot afecta stabilirea focarului național evreu și interesele populației evreiești din Palestina, și, în orice caz sub controlul administrației, de a ajuta și de a participa la dezvoltarea țării.
Organizația Sionistă (care?) va fi recunoscută ca fiind organismul menționat mai sus, în condiția ca, după părerea mandatarului, organizarea și structura sa să fie considerate potrivite. În acord cu guvernul Sfântului Regat Britanic, va lua toate măsurile necesare pentru a asigura cooperarea tuturor evreilor dispuși să colaboreze la constituirea focarului național evreu.
Liga Națiunilor, 24 iulie 1922 (Extrase) Consiliul Ligii Națiunilor:
Considerând că marile puteri aliate sunt de acord în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor articolului 22 din Pactul Ligii Națiunilor, pentru a încredința unui mandatar ales de aceste puteri administrarea teritoriului Palestina, care făcea anterior parte din Imperiul Otoman, în limitele care vor fi stabilite de aceste puteri; Considerând că marile puteri aliate au, de asemenea, convenit că mandatarul va fi responsabil pentru punerea în aplicare a declarației inițial emise pe data de 2 noiembrie 1917 de guvernul britanic și adoptată de aceste puteri, în favoarea stabilirii în Palestina a unui focar național pentru poporul evreu, fiind bine înțeles că nimic nu va fi făcut care să prejudicieze drepturile civile și religioase ale comunităților ne-evreiești din Palestina, precum și drepturile și statutul politic de care se bucură evreii în orice altă țară; Considerând că această declarație include recunoașterea legăturilor istorice ale poporului evreu cu Palestina și a motivelor reconstituirii focarului său național în această țară; Considerând că puterile aliate au ales pe Sfântul Regat Britanic ca mandatar pentru Palestina; Considerând că termenii mandatului pentru Palestina au fost formulati în modul următor și prezentati spre aprobare Consiliului Ligii Națiunilor; Confirmând acest mandat, a decis privind termenii săi în modul următor: Articolul 1 Mandatarul va avea puteri complete de legislație și administrare, cu rezerva limitelor care pot fi stabilite de termenii prezentului mandat.
Articolul 2 Mandatarul va asuma responsabilitatea de a institui în țară o situație politică, administrativă și economică care să asigure stabilirea focarului național pentru poporul evreu, așa cum este prevăzut în preambul, precum și dezvoltarea instituțiilor de guvernare liberă, precum și protejarea drepturilor civile și religioase ale tuturor locuitorilor din Palestina, indiferent de rasă sau religie;
Articolul 3 Mandatarul va promova autonomia locală în tot ceea ce este posibil în funcție de circumstanțe ( ? ....).
Articolul 4 Un organism evreu potrivit va fi recunoscut oficial și va avea dreptul de a formula recomandări pentru administrația Palestina și de a colabora cu aceasta în toate problemele economice, sociale și altele care pot afecta stabilirea focarului național evreu și interesele populației evreiești din Palestina, și, în orice caz sub controlul administrației, de a ajuta și de a participa la dezvoltarea țării.
Organizația Sionistă (care?) va fi recunoscută ca fiind organismul menționat mai sus, în condiția ca, după părerea mandatarului, organizarea și structura sa să fie considerate potrivite. În acord cu guvernul Sfântului Regat Britanic, va lua toate măsurile necesare pentru a asigura cooperarea tuturor evreilor dispuși să colaboreze la constituirea focarului național evreu.
Înapoi